Monumentele istorice din Romania             Romana English

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate

Descrieri/Comentarii

emilia / 18-Aug-2009

   Donjonul Siegfried, vestigiu medieval din ansamblul cetatii Calnic, a fost construit in secolul al XIII-lea. De plan dreptunghiular (cca 9 x 13 m), cu ziduri groase de cca 1 m, turnul se ridica pana la 27 m inaltime (20 m zidaria, 7 m acoperisul in patru ape). Este amplasat in jumatatea sudica a incintei, fiind orientat cu latura lunga pe directia NV-SE.
   Parterul este o incapere boltita, turnul avand initial functia de locuinta. Aici se depozitau proviziile familiei nobiliare. Accesul se facea exclusiv printr-o scara practicata in grosimea zidului, care cobora de la primul etaj. Astazi intrarea este directa, din exterior, printr-o poarta deschisa la inceputul secolului XX, in peretele nordic. Poarta este protejata cu o copertina de tigle, sprijinita pe doua picioare masive de zidarie. Pivnita este aerisita printr-o deschidere ingusta practicata in peretele sudic.
   Etajul intai era camera de locuit, dotata cu un semineu ale carui urme sunt vizibile pe zidul vestic. Aceasta sala a fost boltita, dar bolta s-a prabusit, pastrandu-se doar lunetele pe peretii de nord si sud. Incaperea e luminata prin mai multe deschideri ample, care aveau probabil ancadramente de piatra. Astazi s-a pastrat unul singur, spre est, o fereastra bifora cu trafor trilobat. Alte doua ferestre sunt dispuse pe zidul vestic. Ambrazurile foarte incapatoare ale ferestrelor constituiau nise care puteau fi folosite ca loc de sezut. Spre sud se afla o deschidere in a carei grosime converg scara din zid care coboara la pivnita si actualul acces in turn, facut din exterior pe o scara de beton, ce a fost adaugata la restaurare. Inainte de a fi o usa, aici se afla probabil latrina din lemn, iesita in consola, anexa obligatorie pentru turnurile-locuinta medievale.
   Initial singurul acces in donjon se facea tot la nivelul primului etaj, dar printr-o usa in peretele nordic, protejata printr-un sistem defensiv din care au ramas trei orificii pentru grinzi, vizibile din exterior, care indica existenta unei galerii iesite din consola. La aceasta ajungea o scara mobila, iar usa putea fi blocata din interior cu un drug de lemn, fapt dovedit de locasul de glisare pastrat in grosimea zidului.
   In coltul nord-estic al salii de la etajul intai se observa usa scarii care duce la nivelul superior, ce era probabil destinat dormitoarelor. Acesta era intr-o prima faza de constructie, etajul final, deoarece urma cosului de la semineu nu urca mai sus. Ulterior au mai fost adaugate doua etaje despartite de plansee pe grinzi de lemn. Multe din ferestrele initiale, largi, au fost obturate, practicandu-se deschideri inguste, de tip gura de tragere.
   De la nivelul primului etaj si pana la tavanul de sub sarpanta acoperisului, interiorul turnului constituie azi o singura incapere ampla, de cca 15 m inaltime. La diverse inaltimi se pot observa barnele ce sustineau planseele dintre etaje, precum si grinzile din beton armat instalate de restauratori pentru consolidarea turnului. Folosind etajul intai si o subpanta usoara din metal si lemn, in turnul donjon restaurat a fost amenajata o colectie muzeala de arta medievala si populara.
(dupa "Cetatea Calnic" de Marius Porumb si Ciprian Firea - Editura Academiei Romane 2007)